Poezii de toamna – Imperceptibila dimensiune
© Poezii de toamna – Imperceptibila dimensiune – oferit gratuit de luncamihaela.ro
Sunt fiică a morţii
înveşmântată în viaţă.
Sunt fiică a vieţii
Cu moartea prinsă în fiecare celulă
Moartea şi viaţa,
Incestuase siameze surori,
Fecundate perpetuu
De timp şi netimp.
O singură dimensiune
Imperceptibil lichefiată
Se prelinge din trupul
uneia în al celeilalte.
Atâţia morţi vii
Se plimbă printre noi
Şi ne ating umerii.
Profanare a ceea ce suntem,
Resemnaţi în ceea ce sunt.
Şi totuşi rămân fiică a vieţii
Celulele mele
Trepte răzvrătite,
maiestuase trepte,
în templul nefiinţei.
Be First to Comment