Skip to content

Povesti pentru copii Alina in tara Visului Veveritoi

Povesti pentru copii Alina in tara Visului Veveritoi

 

Cartea de poate fi descarcata gratuit aici!

Nu se poate comercializa!

felicia-munteanuDacă pentru adulţii iubitori de poezie, prezența autoarei este cunoscută drept Acnul Aleahim, iată, copiilor li se adresează cu numele adevărat, Lunca Mihaela. De ce această dedublare? Poate pentru că, în calitate de adult, nu se identifică suficient cu primii săi cititori, cu care preferă rezerva unui pseudonim (de fapt scrierea întoarsă a numelui real), dar găseşte rezonanţe spirituale cu lumea candidă a copiilor cărora, prin dezvăluirea identităţii, le spune parcă: Sunt de-a voastră! Mă numesc Mihaela. Primiţi-mă printre voi, vă rog!

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Haideţi să recunoaştem că toţi avem momente când am vrea să pornim în căutarea timpului pierdut! Şi ce bine ne simţim când ne putem lăsa purtaţi pe aripa vrăjită a visului!

Mihaela Lunca nu vede visul ca pe ceva înaripat, ci îi dă înfăţişarea unui… veveriţoi. Pare ciudat, dar nu şi pentru copiii care mereu văd lumea cu altfel de ochi.

Alături de Visul Veveriţoi, ei pot călători într-o singură noapte, la fel ca eroina principală, Alina, pe tărâmul celor patru anotimpuri, se pot întâlni cu Moş Crăciun sau se pot împrieteni cu “Mulţumesc”, “Te Rog Frumos” şi “Iartă-mă”. Şi, dacă ţinem cont că astfel de lucruri se învaţă şi la şcoală, e clar că putem lua povestea în sala de clasă, ca pe un auxiliar didactic, şi să apelăm la ea ori de câte ori avem nevoie, fie la cunoaşterea mediului, fie la educaţie civică, la compunere sau chiar la desen. 

Aşadar,  dragi copii de orice vârstă, dacă vreţi să aflaţi mai multe despre Visul Veveriţoi şi despre Alina, citiţi neapărat această poveste! Eu am citit-o şi mi-a plăcut.  

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

            prof.Felicia Munteanu, un copil ceva mai mare.

 

Alina in tara Visului-Veveritoi

                                                                                                             de Lunca Mihaela

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Alina este o fetiţă care tocmai a împlinit şapte ani. Întreaga familie o iubeşte foarte mult deşi nu este chiar cea mai cuminte fetiţă de pe planetă (eu, fiind om mare, care am cam uitat cum eram când eram copil, mă întreb, oare există vreun copil care să poată spune că el este cel mai cuminte de pe planetă?) Poate ştiţi voi răspunsul la întrebarea: Cum se comportă cel mai cuminte copil de pe planetă?

Eu mă gândesc că trebuie să fie prea plictisitor ca tot timpul să fii cuminte şi să urmezi mereu sfaturile celor mari. Aşa că uneori câte o prostioară… Atenţie! O prostioară am spus, poate fi iertată cu condiţia să nu se repete.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Dar să revenim la Alina! Vă spuneam că ea face parte dintre copiii fericiţi ai acestei lumi şi asta datorită iubirii cu care este înconjurată de familia sa… iar familia Alinei este una numeroasă.

Adică, mama, tata, apoi bunicii din partea mamei, bunicii din partea tatălui, mătuşi şi unchi de nu le mai ştii numărul. Ceea ce lipseşte  din familia Alinei este un frăţior sau o surioară cu care să înveţe să se joace sau să se uite la desene animate şi, poate cel mai important, să îşi împartă lucrurile şi jucăriile.

În această mare familie, toată lumea parcă nu are alte preocupări decât să o alinte şi să îi îndeplinească dorinţele. De aceea, crescând, Alina a devenit o fetiţă răsfăţată şi mofturoasă. Face doar ceea ce are chef, fără ca nimeni să o certe sau să-i atragă atenţia că greşeşte.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

I-a vorbit urât bunicii?Povesti pentru copii de Lunca Mihaela imagini miscatoare

Nu-i nimic, bunica o fi fost de vină.

A lovit pisica?

De ce i-a stat în cale când era supărată?

Vrea Alina căpşuni în toiul iernii?

Fuge repede tata la supermarket şi îi cumpără.

Ce dacă trebuie prin ger să străbată pe jos întreg oraşul, după ce tocmai s-a întors de la serviciu?

Mofturile Alinei nu suportă amânare.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Are chef Alina ca bunica să îi spună poveşti, deşi e trecut de miezul nopţii? Se trezesc frumos şi bunica şi bunicul ca nu cumva să se supere fetiţa.

Este de ajuns ca Alina să pronunţe cuvântul “vreau” ca toată familia să se dea peste cap să îi îndeplinească dorinţa. Cuvintele pe care, însă, Alina nu le-a învăţat până la această vârstă sunt “Te Rog Frumos”, “Mulţumesc” şi “Iartă-mă”. De aceea ele stau supărate şi prăfuite pe raftul cu jucării. Deşi au fost invitate să locuiască în casa copiiilor cu care ele sunt prietene, i-au refuzat sperând că, poate, cu timpul Alina va vrea să le cunoască şi să se împrietenească cu ele.

Le e greu însă să ajungă la Alina când ea are alte cuvinte preferate de care nu se desparte niciodată. Dacă vreun coleg de grădiniţă îi spune “te rog frumos”, când aude aceste cuvinte, Alina se scutură ţâfnoasă şi răspunde:

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Nu vreau! şi pleacă grăbită.

Când mama îi cere uneori să mulţumească pentru ceea ce primeşte, Alina răspunde bosumflată:

– Nu vreau!

Dacă cineva îndrăzneşte să o sfătuiască să-şi ceară iertare pentru că nu s-a comportat frumos, Alina îl ia repede în braţe pe “nu vreau“. Şi, uite aşa, “nu vreau” a ajuns cel mai bun prieten al Alinei, iar pentru că are mereu grijă de el, “nu vreau” a crescut aşa de mare că există riscul să înghită toate celelalte cuvinte pe care le ştie sau care îi sunt prietene.

Pentru că Alina foloseşte cuvântul “vreau” doar atunci când îşi impune propriile dorinţe, “vreau” s-a transformat dintr-un cuvânt care ajută pe oricine să realizeze multe lucruri bune, un cuvânt răzgâiat şi mofturos.

Speriate de ce li s-ar putea întampla, Te Rog Frumos”, “Mulţumesc” şi Iartă-mă” stau la sfat în fiecare seară după ce Alina se culcă.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Dacă îl mai lăsăm mult pe “nu vreau” în braţele Alinei, o să ne înghită într-o bună zi şi biata Alina nu va şti niciodată câtă nevoie are de noi, spuse Te Rog Frumos”. “Mulţumesc” îl ascultă, iar “Iartă-mă” caută o soluţie care să le salveze. Din braţele Alinei,“nu vreau” le priveşte triumfător:

– Nu mai e mult şi am să vă fac să dispăreţi de lângă Alina, râde el răutăcios.

Cu cât trec zilele, cu atât creşte mai mult “nu vreau” şi, de frica lui, tot mai puţine cuvinte rămân prietenele Alinei. Cu toate astea, bunica o iubeşte în continuare şi în fiecare dimineaţă o pregăteşte cu grijă să plece la grădiniţă.

Nu vreau să îmbrac rochiţa! Se răsteşte supărată Alina, când într-o dimineaţă bunica i-a pregătit rochiţa groasă de catifea. 

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Şi, fără să mai aştepte, se duce la dulap de unde scoate o fustiţă cu volane şi bluza albastră cu bretele.

– Nu se poate să te îmbraci aşa, spune bunica. E toamnă.

– Şi ce dacă este toamnă! raspunde Alina. Eu aşa vreau să mă îmbrac! Nici măcar nu mă interesează ce este aia toamnă!

Cuvântul “toamnă” plecase din preajma Alinei de teama lui “nu vreau”, aşa că acum fetiţa nu-i mai cunoştea sensul.

– Toamna, spuse bunica, e anotimpul acela frumos care ne aduce multe fructe, dar şi mulţi nori, ploi, ceaţă şi frig.

– Eu nu vreau să fie frig! Eu vreau să mă îmbrac după bunul meu plac, aşa că toamna nu are decât să plece!

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Draga bunicii, asta nu se poate. Anotimpurile sunt mult mai înţelepte decât noi, oamenii. Aşa că ele ne fac pe rând câte o vizită ce durează trei luni dăruindu-ne ceea ce au ele mai bun şi mai frumos.

– Atunci eu vreau ca la noi să nu mai vină în vizită niciodată acestă toamnă!

Fără să asculte sfaturile celor mari, Alina a plecat la grădiniţă cu hainele alese de ea. Pe drum însă simţi cum vântul care astă vară o mângâiase plăcut acum era rece şi pătrunzător. Îmbufnată, se uită spre cer căutând soarele să-l certe că lasă vântul să o supere de dimineaţă. Spre surprinderea ei, cerul era acoperit cu nori cenuşii, iar soarele nu se vedea nicăieri.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Ce trist, spuse Alina în timp ce-şi strângea bluza în jurul trupului, sperând să se încălzească şi grăbind pasul să ajungă mai repede la grădiniţă. Nu vreau să mai bată vântul! Nu vreau să-mi mai fie frig!

Mulţumesc, Te Rog Frumos şi Iartă-mă, care o urmau în tăcere, îşi zâmbiră. Sperau ca Alina să primească o lecţie din partea Toamnei care să o ajute să înţeleagă că nu poate fi doar cum vrea ea.

Seara, Alina a început să tuşească şi a făcut febră.

– Vezi, dacă nu ai vrut să te îmbraci cu hainele pe care ţi le-am pregătit? îi spuse bunica în timp ce îi servea ceaiul cald.

– De parcă voi le ştiţi pe toate! Îi răspunse arţăgoasă Alina. Vântul răutăcios m-a urmarit până la grădiniţă. Numai el e de vină şi norii aceia bosumflaţi care nu au lăsat soarele să îşi arate chipul plin de căldură.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Aşa este toamna,  draga bunicii!

– Ţi-am spus ca eu vreau să fie doar cald şi soarele să strălucească cu putere.

– Asta nu se întâmplă decât vara, răspunse bunica cu glas blând.

– Atunci eu vreau să fie doar vară! Vreau să fie numai vară! repetă Alina înainte de a adormi.

După ce adormi, pe sub genele ei închise se furişă Visul, un veveriţoi bătrân cu coada stufoasă.

– Cine eşti? întrebă fetiţa. 

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Prietenul tău,  Visul. Te-am auzit  spunând că vrei să fie numai vară. Am venit să te duc pe tărâmul de unde vara nu pleacă niciodată.

– Ce bine! zâmbi Alina. Deci eu am avut dreptate, nu bunica! Dacă eu vreau, totul se poate îndeplini, spuse Alina şi plecă fericită împreună cu Visul Veveriţoi spre tărâmul  de unde vara nu pleacă niciodată.

Ajunşi pe tărâmul verii nesfârşite, Alina văzu soarele strălucind cu putere.

– Ce bine este aici! se bucură. Haide să ne jucăm!

După ce s-a jucat cu Visul Veveriţoi în poieniţa unde florile zâmbeau pretutindeni, Alina s-a aşezat la umbra unui copac să se odihnească. Văzând dansul fluturilor multicolori, s-a îndreptat voioasă spre ei.

Vreau să mă învăţaţi şi pe mine dansul vostru!

Fluturii şi-au scuturat sideful aripilor, arătând prin aceasta că Alina este binevenită alături de ei. Greierii lăutari se întreceau în cântece însoţindu-le dansul.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Mi-e prea cald! se plânse la un moment dat fetiţa.

Auzind-o, norii şi-au scuturat hainele proaspete, risipind o ploaie călduţă care nu a durat prea mult, dar suficient cât să împrospăteze întreaga natură.

Când ploaia s-a oprit, păsărelele au început să ciripească vesele iar vrăbiile gureşe îşi povesteau una alteia ultimele noutăţi de pe tărâmul verii.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

În timpul cât Alina dansase cu fluturii, Visul Veveriţoi săltase până în grădina din apropiere de unde se întorsese cu un coş cu cireşe. După ce Alina a mâncat cireşe pe săturate, s-a întors în poiană să se joace.

– Îmi place tărâmul verii, Visule Veveriţoi! Vreau să rămân mereu aici!

– Dacă aşa vrei, aici vom rămâne, îi răspunse Visul Veveriţoi şi au continuat jocul.

Cu cât soarele se apropia de amiază cu atât ardea mai puternic. Alina însă nu voia să renunţe la joc.

– Vino să stăm la umbră! o sfătui Visul Veveriţoi.

© Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro 

Nu se poate comercializa!

Nu vreau! răspunse Alina în timp ce alerga după minge.

Visul Veveriţoi se ascunse într-o scorbură la răcoare unde adormi.

– Mă doare capul! strigă Alina. Mă arde pielea! Visule Veveriţoi, ce mi-ai făcut?

Trezit din somn, Visul Veveriţoi privi spre Alina care avea faţa aprinsă şi pielea de pe corp roşie ca focul.

– Nu ţi-am făcut nimic. Tu ai făcut. Ai stat în soare atunci când acesta ardea cu putere şi ai făcut insolaţie. Dacă ai fi purtat o pălăriuţă pe căpşor şi te-ai fi ascuns la umbră până când soarele s-ar mai fi domolit, nu ai fi ajuns aici.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Ştii ceva? Nu mai vreau să fie vară! Mă doare capul, mă arde pielea! Vreau să mă răcoresc! Nu-mi mai place vara!

– Dacă asta vrei, aşa va fi, spuse Visul Veveriţoi şi o luă pe Alina şi o duse pe tărâmul toamnei.

Aici, în căsuţa Veveriţoiului, era tare plăcut. Nici cald, nici frig iar cămara era plină cu de toate. Mere rumene, pere zemoase, prune dolofane, roşii mustoase, vinete şi bostani veseli.

– Ce bogat eşti, Visule Veveriţoi! spuse Alina.

– Nu eu, toamna e bogată. Sunt darurile ei. Eu le-am primit de la ea.

Alina muşcă cu poftă din fructele frumos aşezate pe rafturi. După ce s-a săturat, a deschis uşa căsuţei să meargă la joacă. Afară, însă, o întâmpină vântul supărat care acum bătea cu putere. În poieniţa unde se jucase, iarba era uscată şi nici o floare nu se mai vedea zâmbind. Cireşul din care mâncase nu demult cireşe stătea cu ramurile plecate, privind cu tristeţe la frunzele moarte de lângă trunchiul lui. Pretutindeni pe poieniţă erau risipite frunze galbene sau arămii.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Ridicând ochii, Alina observă că cerul nu mai avea culoarea aceea albastră de astă vară. Acum era gri şi posomorât, încărcat de nori graşi şi ursuzi care se scuturau nemulţumiţi. Deodată, picături mici şi reci de ploaie au început să cadă şi Alina se reîntoarse nemulţumită în casă. Privind prin ochiul ferestrei, îşi căuta prietenii de joacă: păsărelele, fluturii, gâzele. Nu le văzu nicăieri.

– Unde sunt rândunelele? îl întrebă Alina pe Visul Veveriţoi.

– Au plecat spre ţările calde, la fel ca toate păsările călătoare.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Dar gâzele, fluturii, albinele?

– Unele gâze au murit de frig, altele s-au adăpostit până la primăvară.

– Şi eu ce fac aici, pe tărâmul toamnei? Ce folos că ai cămara plină cu bunătăţi care îmi plac dacă nu pot să ies să mă joc!

– Te poţi juca şi toamna cu condiţia să te îmbraci corespunzător, ca să nu răceşti. Aici, pe tărâmul toamnei, se strecoară şi doi monstruleţi, Guturaiul şi Gripa, iar dacă nu eşti atentă la cum te îmbraci, urgent te răpesc şi te duc în căsuţa lor, unde Febra şi Tusea, prietenele monstruleţilor, te fac prizoniera lor. Ca să te ferească de ei, bunica ţi-a spus să te îmbraci cu hainele pregătite de ea, dar n-ai ascultat-o.

Nu mai vreau pe tărâmul toamnei! Veveriţoiule.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Păi atunci nu ne rămâne decât să plecăm spre tărâmul primăverii! Şi, fără să mai aştepte răspunsul Alinei, Visul Veveriţoi o duse pe tărâmul primăverii.

– Ce frumos este aici, Visule Veveriţoi! Nu e nici prea cald, nici prea frig şi uite ce frumoasă e natura, totul este înverzit, cerul e senin iar soarele nu arde cu putere.

– Vreau să mă joc, Visule Veveriţoi!

– Mă tem că nu se poate, îi răspunse acesta.  Înainte să ne jucăm, trebuie să pregătim grădina. Avem de semănat legumele,  de curăţat pomii din livadă, de greblat poieniţa… Abia apoi ne vom putea juca.

– Dar eu vreau să mă joc acum! răspunse Alina îmbufnată.

– Crede-mă, draga mea, că dacă vrem să rămânem pe tărâmul primăverii va trebui să renunţi la “nu vreau”.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Cum să renunţ  la “nu vreau”? răspunse speriată Alina. Nici nu mă gândesc!

– Atunci nu vom fi primiţi pe tărâmul primăverii. Priveşte în jurul tău: întreaga natură s-a trezit la viaţă. Vezi pe cineva care să fie prieten cu “nu vreau”? Rândunelele, ca toate păsările, deşi s-au întors dintr-o lungă călătorie, nu se joacă ci muncesc construindu-şi cuibul. Nu au timp de pierdut pentru că în curând trebuie să vină pe lume puişorii. Copacii îşi pregătesc haina verde de frunze, norii zburdă zglobii ca să picure câte o ploicică ajutând seminţele să răsară, iar el, Soarele, are grijă să încălzească pământul ca seminţele să aibă suficientă căldură pentru a răsări. Dacă primăvara nu are grijă ca toţi să-şi facă treaba, se va supăra sora ei, toamna. Dacă primavara e leneşă, toamna nu va fi bogată în rod.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Mai de voie mai de nevoie, Alina a acceptat să-l ajute pe Visul Veveriţoi la muncă.

– Ştii, Visule Veveriţoi, cred că nu mai vreau să stau pe aici. Sunt obosită şi nu prea am timp să mă joc, iar dacă aş încerca să îl iau pe prietenul meu “nu vreau” mi-e teamă că primavara îl va alunga şi nu am să-l mai găsesc niciodată.

– Dacă nu mai vrei să stăm pe tărâmul primăverii, atunci nu ne mai rămâne decât tărâmul iernii. Doar acolo nu am fost.

Mişcând din coada stufoasă, Visul Veveriţoi o duse pe Alina într-o clipă pe tărâmul iernii. În soba din căsuţa Visului Veveriţoi, trosneau lemne umplând încăperea cu căldura lor.  Alina se aşeză la gura sobei privind flacăra jucăuşă iar Visul Veveriţoi îi aduse un măr copt.

– Ce bine e aici la tine şi ce frumos miroase! Cred că vreau să rămânem mereu aici, pe tărâmul iernii.

– Dacă aşa vrei tu… îi răspunse Visul Veveriţoi.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

După ce termină mărul, Alina se duse la fereastră. Afară bătea un vânt puternic iar din văzduh cădeau fulgi mari şi deşi. A rămas cu nasul lipit de fereastră privind la fulgii care se aşezau pe pervaz. În curând, totul se acoperi de un strat gros de zăpadă. Alinei îi plăcea tare mult ceea ce vede, doar viscolul care se auzea de dincolo de ferestre nu-i plăcea.

– Visule Veveriţoi, nu mă voi putea juca afară!

– Ba da, draga mea, cât vei vrea tu. Atât doar că trebuie să aşteptăm să se oprească ninsoarea şi viscolul iar apoi, îmbrăcată cu haine groase să te apere de frig, te vei putea juca. Ai, însă, grijă că Gripa şi Guturaiul locuiesc şi pe tărâmul iernii!

Când viscolul a obosit să mai sufle din bojoci şi s-a dus să se odihnească, Alina şi-a luat patinele şi a plecat la joacă. După ce a patinat, a urcat pe dealul din apropiere şi s-a dat cu schiurile primite de la bunicul. Deşi frigul îi pictase obrajii în culoarea merelor rumene, Alina nu voia să intre în căsuţa Visului Veveriţoi. Curând, înserarea îşi risipi valul peste întreaga natură.

– Visule Veveriţoi, de ce se face noapte atât de repede? Vreau să mă mai joc!

– Ei, draga mea, aşa e iarna: cu zile scurte şi nopţi lungi.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Dar eu vreau să mă joc cu bulgări, vreau să fac un om de zăpadă, şi nu mai pot pentru că, uite, deja este aproape întuneric! Nu vreau să se înnopteze atât de repede!

– Mă tem că nu se poate, draga mea.

Alina tocmai voia să spună că vrea să plece şi de pe tărâmul iernii. În timp ce se dezbrăca de hainele cu care se jucase, zări bradul pe care Visul Veveriţoi îl împodobise în lipsa ei. Lângă brad era aşezat un bătrân. Într-o clipă Alina se răzgândi.

– Îmi place iarna! spuse bătând din palme. Bine ai venit, Moş Crăciun! Ce mi-ai adus?

Bătrânul se întoarse spre Alina.

– Bună seara, draga mea! S-ar putea să fii dezamăgită, dar eu nu sunt Moş Crăciun, sunt Anul, tatăl celor patru anotimpuri. Fiicele mele sunt foarte supărate pe tine şi pe prietenul tău, “nu vreau”. Fiecare dintre ele ţi-a dăruit ce a avut ea mai frumos, dar tu şi “nu vreau” v-aţi arătat mereu nemulţumiţi. Nu aţi apreciat darurile lor şi nu aţi vrut să înţelegeţi că fiecare fiică a mea la fel ca oamenii: are atât laturi bune cât şi altele mai puţin plăcute. De aceea eu, tatăl lor, le-am trimis să vă bucuraţi de frumuseţea şi darurile lor câte trei luni. Supărate de comportamentul tău, ele s-au plâns naşului lor, Moş Crăciun iar acesta a hotărât ca anul acesta să nu mai treacă pe la tine.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Alina privi îmbufnată spre bătrânul An.

– Dar nu vreau ca Moş Crăciun să fie supărat pe mine! Ce vină am eu că fetele tale au şi defecte? Vreau să vină Moş Crăciun! spuse hotărâtă.

Din colţul unde stătea, Te Rog Frumos se apropie de Alina.

– Ştii, poate dacă l-ai ruga pe bătrânul An să vorbească cu Moş Crăciun şi ai renunţa la prietenia cu “nu vreau”, poate te va ajuta.

Alina privi mirată la Te Rog Frumos deoarece nu-l cunoştea.

– Cine eşti?

– Un prieten, îi răspunse Te Rog Frumos, un prieten care ţine la tine, dar pe care tu ai refuzat să-l cunoşti.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Eşti sigur că poţi să mă ajuţi?

– Nu ştiu, dar merită să încerci.

Alina înţelese că, fără ajutorul bătrânului An, Moş Crăciun poate să nu mai vină şi acceptă ajutorul propus.

Te Rog Frumos, începu Alina, dacă eşti prieten cu Moş Crăciun, să-l rogi să-mi aducă darurile! Chiar tu ai recunoscut că fiicele tale nu sunt perfecte aşa că nu au de ce să fie supărate pe mine. Uite, fiica ta, vara, e veselă şi frumoasă. Are prieteni mulţi, veveriţele zglobii, păsările care mă încântă cu cântecul lor, gâzele sprinţare, florile multicolore. Norii ei sunt hazlii iar ploile sunt scurte şi călduţe. Cerul e mereu senin. Dar vezi, soarele arde cu atâta putere că m-am îmbolnăvit din cauza lui. Fiica ta, toamna, e frumoasă şi bogată. Cămările sunt pline de fructe şi legume, dar vântul ei e rece şi rău, iar alături de frig omoară totul în jur. Chiar şi păsărelele pleacă de frica lor. Primavara e atât de frumoasă, dar e atât de mult de muncă încât nici nu am avut timp să mă joc. Cât despre iarnă, ce folos de zăpadă dacă zilele sunt atât de scurte!

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– Ai dreptate draga mea, dar fără munca primăverii, toamna ar fi săracă. Fără soarele arzător al verii nu s-ar coace recoltele toamnei. Fără nopţile lungi ale iernii, mama nu ar avea când să vă mai spună poveşti. De aceea fiicelor mele nu le place cum le-ai judecat.

Iartă-mă se îndreptă spre Alina.

– Cred ca ai nevoie de ajutorul meu, îi spuse el fetiţei. Poate ar trebui să-ţi ceri iertare de la fiicele bătrânului An.

Alina îl privi mirată.

– Cine eşti tu? îl întrebă.

– Eu sunt Iartă-mă, un cuvânt folosit atunci când înţelegi că ai greşit şi arăţi asta celor pe care i-ai supărat prin comportamentul tău. Sunt aici să te ajut, pentru că tu le-ai judecat greşit pe fiicele bătrânului An.

Fără să mai aştepte răspunsul Alinei, Iartă-mă se aşeză în faţa bătrânului An şi-i zise:

– Iart-o pe Alina că ţi-a judecat greşit fiicele!  

Bătrânul An îşi ridică genele albe.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

– E adevărat Alina? Îţi pare rău? Vrei să-ţi ceri iertare de la fiicele mele?

Alina privi spre Iartă-mă care între timp s-a ascuns în buzunarul de lângă inima ei şi dădea aprobator din cap.

– Da, vă rog să mă iertaţi, atât tu cât şi fiicele tale!

Bătrânul zâmbi. Oare, de ce zâmbea?

Bradul strălucea în încăpere în timp ce Visul Veveriţoi pregătea biscuiţi de ronţăit. Alina se întreba dacă a reuşit să-l convingă pe bătrânul An să vorbească cu Moş Crăciun ca să o ierte şi să-i aducă darul la care a visat întregul an.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Liniştea din încăpere a fost întreruptă de bătăi în uşă. Visul Veveriţoi, ca o gazdă bună, merse să deschidă. În uşă, Moş Crăciun cu tolba plină era împreună cu cele patru fiice ale Anului.

– Am venit cu sănioara, ho, ho, ho! râse Moş Crăciun. O fi pe aici cineva care mă aşteaptă?

– Bine ai venit, Moş Crăciun, spunse Alina ieşindu-i în întâmpinare. Eu sunt cea care te aşteaptă.

– Aha, tu eşti fetiţa care l-a luat pe “nu vreau” de mână şi a făcut din el prietenul ei cel mai bun?

Alina lăsă ochii în pământ. Simţea că se face tot mai mică şi că obrajii îi iau foc, ca atunci când avusese febră. Voia să-l întrebe pe Visul Veveriţoi ce se întâmplă, dar acesta era ocupat să aducă scaune pentru oaspeţii obosiţi de atâta drum.

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Te Rog Frumos, şi Iartă-mă se aşezară în poala lui Moş Crăciun încercând să-l convingă că Alina merită cadoul cerut. Dar cele patru  anotimpuri priveau supărate spre Alina.

Din ungherul unde stătuse cuminte, cuvântul Mulţumesc sări în ajutorul fetiţei. Se aşeză pe buzele Alinei şi aceasta spuse zâmbind:

– Vă Mulţumesc pentru toate darurile voastre! Acum am înţeles rostul fiecăreia dintre voi.

De lângă Moş Crăciun, veni repede şi Iartă-mă luând locul lui Mulţumesc, aşa că Alina continuă:

– Vă rog să mă iertaţi că v-am judecat greşit!

Cele patru anotimpuri o priviră cu drag, îmbrăţişând-o. Vara începu să vorbească:

– Ne bucurăm ca ai înţeles rostul nostru, dar ne bucurăm şi mai mult că ai descoperit prietenia lui Te Rog Frumos, Iartă-mă şi Mulţumesc.

Cele trei cuvinte zâmbeau fericite, aşezate în jurul Alinei. Vă întrebaţi poate ce s-a întâmplat cu “nu vreau”. Ei bine, înţelegând că a pierdut prietenia Alinei şi temându-se că va fi pedepsit de către cei de faţă, s-a făcut mic, mic că abia îl mai puteai zări, după care s-a pitit… ghiciţi unde? N-o să vă vină să credeţi. “Nu vreau” a încercat să intre tocmai în tolba lui Moş Crăciun printre daruri. Dar ce, tolba moşului e pentru astfel de cuvinte? N-a putut intra şi s-a strecurat printr-o crăpătură din lemnul uşii. Şi dus a fost!

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

Deodată, Alina începu să tuşească. Deschizând ochii privi în jur. Ca în fiecare dimineaţă, bunica era aşezată la capul patului şi o veghea.

– Unde e Moş Crăciun? întrebă Alina.

– Mai este până la venirea lui Moş Crăciun, draga bunicii. E abia toamnă.

– Dar era aici cu Visul Veveriţoi cu cele patru anotimpuri şi cu bărânul An.

– Ai visat, îi spuse blând bunica.

– Atunci trebuie să mă culc la loc să aflu dacă Moş Crăciun m-a iertat.

Spunând acestea, Alina îşi aşeză capul pe pernă, strânse din ochi chemându-l în gând pe Visul Veveriţoi.

Privind-o, bunica zâmbi înţelegătoare.

– Draga bunicii, Visul Veveriţoi nu vine decât când vrea el.

– Dar eu cum voi afla dacă Moş Crăciun m-a iertat? întrebă Alina cu lacrimi în ochi, văzând că nu poate să adoarmă la loc. Te rog frumos, bunico, ajută-mă!

– Cât mă bucur să te aud spunând te rog frumos. Nu ştiam că vă cunoaşteţi. Ştii ce frumoasă eşti când îl rosteşti?

Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro

–  În căsuţa Visului Veveriţoi i-am întâlnit pe Te Rog Frumos, Iartă-mă  şi Mulţumesc. Ei m-au ajutat să le îmbunez pe fiicele bătrânului An. De aceea am ales să fie prietenii mei şi să mă însoţească pretutindeni.

Spunând acestea, Alina se ridică îmbrăţişându-şi bunica. În sărutarea fierbinte erau şi cele trei cuvinte pe buzele ei.

Te rog frumos, iartă-mă  pentru tot ce ţi-am greşit! Voi încerca să nu se mai repete. Îţi mulţumesc pentru tot ce faci pentru mine! Sunt fericită că eşti bunica mea.

Auzind cuvintele frumoase ale Alinei, ochii bunicii se umplură de lacrimi. Erau lacrimi de fericire.

Dacă Moş Crăciun a iertat-o pe Alina şi i-a adus darul dorit, nu ştiu să vă spun. Voi ce credeţi?

Cât despre “nu vreau”, nu l-a mai văzut nimeni în preajma Alinei. Dacă l-aţi văzut cumva sau ştiţi pe unde se află, scrieţi-mi urgent pe adresa Visului Veveriţoi.

Iar dacă din întâmplare, “nu vreau” este prietenul vostru… atunci mă gândesc că ar trebui să vă dau adresa Alinei să vă povestească ea câţi prieteni şi-a făcut de când a renunţat la el. Ia, priviţi puţin în oglinda sufletului şi gândiţi-vă bine cu cine sunteţi prieteni: cu “nu vreau” sau cu Te Rog Frumos, Iartă-mă şi Mulţumesc?

 Va multumim pentru ca ati citit povestea “Alina in tara visului Veveritoi” din cartea noastra cu povesti pentru copii si speram din tot sufletul sa va fi placut. Aici puteti gasi povesti pentru copii, poezii pentru toate varstele si multe alte materiale pentru copii. Povesti pentru copii de Lunca Mihaela va este oferita gratuit, Alina in tara visului Veveritoi este o poveste din intreaga carte cu povesti pentru copii. In curand o sa punem si mai multe povesti pentru copii, o multime de materiale urmeaza sa fie incarcate pentru publicul larg si vor fi oferite gratuit. Povesti pentru copii dintre cele mai constructive, cu un mesaj pozitiv si educational, poezii de dragoste pentru el si ea si multe altele. In cartea de povesti pentru copii ce urmeaza sa fie publicata toata o sa gasiti o multime de subiecte interesante, aventuri si experiente de viata care sa lase amintirea cartilor de povesti pentru copii din copilarie.  Povesti pentru copii oferite gratuit de luncamihaela.ro Povesti pentru copii educative si povesti pentru copii personalizate, dar cele personalizate va mai dura putin. Am aflat din surse apropiate ca scriitoarea ne pregateste o carte noua, nu stim inca exact despre ce este vorba, povesti pentru copii, povesti pentru copii mai mari, nu are rost sa povestim pana nu citim. Pentru mai multe povesti pentru copii si alte materiale ce nu vor aparea pe site te poti abona la newslaterul nostru. Povesti pentru copii mai mari, carti de proza si altele, dar nu vreau sa ma mai dau de gol ca stric surprizele. Va multumim daca distribuiti povestile noastre pentru copii si altora, acum facebookul este o unealta buna de raspandire, asta bine inteles daca dumneavoastra considerati ca povestile noastre pentru copii sunt placute si ar fi apreciate. Va multumim mult pentru tot suportul de a ajuta acest site sa existe si va invitam in timp ce cititi povesti pentru copii, ca sunteti bunici sau surori mai mari sa cititi o carte din libraria partenerilor nostrii. Carti cu povesti pentru copii ale scriitorilor din epoca “Eminescu” si “Creanga”. Povesti pentru copii adevarate, romanesti. elefant.ro are intodeauna oferte care mai de care de laudat, carti cu 90% reducere mai mereu, selecteaza ei o lista de n carti la care scad pretul cu 90%. Tare nu?! 

Published inPovesti pentru copii

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *